Arhiva

Posts Tagged ‘Yahoo Messenger’

Revoluţie în Moldova? Mass-uri idioate

13 Aprilie, 2009 1 comentariu

Mânaţi de spiritul patriotic şi îngroziţi de fărădelegile săvârşite de regimul comunist, mulţi dintre noi, tinerii basarabeni încearcă prin mijloacele care le stau la dispoziţie să îşi exprime susţinerea faţă de cei care au participat la protestele din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Fapt care merită apreciere şi chiar laudă.

Mai recent, au prins popularitate mass-urile pe Yahoo Messenger scrise din aceeaşi pornire de luare de atitudine care fac apel la participarea la un anumit eveniment.  Nimic rău până aici, doar o singură problemă: din când în când autorii acestor mesaje uită să mai şi gândească.

Exemplu (copy/paste fără diacritice):

E saptamina patimilor… a indulgentei, a smereniei, a iertarii. Nu se poate ca cei care fac astfel de abuzuri cu tinerii de la Chisinau, care ne ameninta si vor sa bage frica-n noi sa-l uite pe Dumnezeu. Haideti sa venim miine, 14 aprilie, ora  19.30,  in fata Mitropoliei la Iasi, si sa ne rugam la Sfinta Cuvioasa Parascheva, sa aprindem cite o luminare pentru sufletul lui Valeriu Boboc, de 23 de ani, care a murit pentru Basarabia. Macar atit putem face. Nu putem ramine indiferenti !

Nu vreau să fac un atac la persoană, dar astfel de formulare înseamnă să te dai în spectacol. Înseamnă să faci reclamă şi să te lauzi în faţa reprezentanţilor mass-media (care nu fac altceva decât să-şi facă datoria şi să relateze orice eveniment) că „uite ce baieţi şi fete de treabă suntem noi! Nu contează că un om a murit, noi trebuie să folosim acest pretext pentru a ne lăuda că nu putem rămâne indiferenţi.” Că doar asta înseamnă „măcar atât putem face” – să facem un eveniment care să apară în presă.

Moartea unui om nu este un prilej ca să-ţi satisfaci ego-ul idiot prin faptul că ai reuşit să mobilizezi câteva persoane şi să apari în presă. „Mamică, mamică, uite sunt în ziar şi la televizor! Şi ce bine mă simt că am mobilizat câteva zeci de persoane care au venit să aprindă lumânări! Acum Dumnezeu sigur o să-i ierte toate păcatele, că doar la moartea cui au mai fost jurnaliştii?”

Aberant, nu-i aşa? Da. Şi trist. Nu faci spectacol când e vorba despre moartea unui om. Mortul ori îl tratezi cu respect, ori îl uiţi.

Pe lângă acestea, mai e şi o lipsă de respect faţă de lăcaşele de cult. La mitropolie vii să te rogi, să participi la o anumită ceremonie religioasă nu să îţi manifestezi „atitudinea”.

Vreau să fiu înţeles: în primul rând adresez condoleanţele mele rudelor şi apropiaţilor răposatului; sunt pentru a lua o atitudine şi „a face ceva” – voi merge la biserică şi voi aprinde o lumânare şi îndemn pe fiecare să facă acest lucru, dar nu în turmă. Fiecare atunci când binevoieşte şi când are timp, dar să nu facem din moartea unui om un spectacol.

%d blogeri au apreciat asta: